Legionella – cartoful fierbinte

Controlul legionellei cu ajutorul temperaturii ridicate a apei se utilizează pe scară largă în cazul stocării apei calde şi al sistemelor de distribuţie din mediile comerciale şi de îngrijire a sănătăţii.

Cu toate acestea, complexitatea de proiectare tot mai mare a sistemului şi costurile de mentenanţă în continuă creştere obligă companiile să ia în considerare alternative mai eficiente. Dr. Simona Vasilescu, Platforma de Inovaţii în Tratamentul Apelor, aparţinând companiei NCH Europa – furnizor global al soluţiilor de întreţinere, cu economie de apă şi energie, explică în ce mod technologiile oxidante devin utile pentru a ţine sub control cartoful fierbinte care este legionella.

Fiinţele umane sunt creaturi rezistente. Lucrul este clar adevărat dacă ne gândim la biologia care ne-a creeat structura internă. Dacă am întinde toate vasele de sânge care se află în corpul nostru, am ajunge la uimitoarea lungime de aproape 10.000 de kilometri. Şi atunci este incredibil că ne putem păstra în mod eficient temperatura normală, de aproximativ 370C.

Dar, cu toate eforturile inginerilor de a crea un sistem la fel de eficient de păstrare a apei calde şi distribuţie a acesteia în reţea, aceasta rămâne încă o provocare. O astfel de realizare ar fi importantă mai ales în comerţ şi sănătate, unde riscul de opărire este un aspect îngrijorator, în special pentru copii, batrâni şi persoane cu dizabilităţi, cum sunt bolnavii ce suferă de pierderi senzoriale.

Braţul cel lung

Comitetul Executiv pentru Sănătate şi Siguranţă (HSE) din Marea Britanie a reglementat controlul Legionellei prin codul de practici L8. Acesta se aplică la sistemele de apă şi se referă la: reţele de conducte, pompe, bazine, valve, duşuri, dedurizatoare şi calorifere.

In cazul mediilor comerciale şi de business apa distribuită prin reţelele municipale intră în cladire şi se stochează în rezervor, apoi se pompează într-un bazin de pe acoperişul clădirii unde, în mediu de ocupare statică, apa stagnantă şi temperaturi între 20 şi 450C, ea poate deveni mediu propice pentru dezvoltarea bacteriei legionella.

Cald şi rece

Controlul tradiţional al temperaturii include separarea apei pe sisteme dedicate, pentru apă caldă şi apa rece. Apa rece este stocată la o temperatură ambientală de sub 200C, iar cea caldă este încălzită în jur de 600C, pentru a distruge bacteriile. Valvele termostatice de amestec -Thermostatic mixing valves (TMV) amestecă apoi apa caldă cu cea rece, pentru a obţine o temperatură confortabilă la robinete şi duşuri.

Porţiunile nefolosite sau greu accesibile ale reţelei de conducte pot să nu atingă cele 600C necesare distrugerii bacteriei legionella, care este favorizată şi de prezenţa apei calde, stagnante. De asemenea, din cauză că apa rece şi caldă se află de obicei în apropiere una faţă de alta, ca de exemplu în mijlocul clădirii sau în puţul liftului, schimbul de căldură între cele două conducte poate creşste temperatura apei reci.

Energie exorbitantă

Chiar dacă la un moment dat s-a efectuat o evaluare de risc şi temperatura controlată a apei din sistem a fost considerată sigură şi neriscantă de utilizat, facturile de mentenanţă, reparaţii şi energie vor continua să se adune.

Deoarece regulamentul privind legionella obligă la stocarea apei la 600C, furnizorii de servicii din sănătate sunt printre cei mai mari consumatori de energie din Marea Britanie. NHS (sistemul naţional de sănătate britanic), de exemplu, cheltuie în medie 750mil. £ anual, sumă distribuită în peste 2300 de spitale şi 10.500 cabinete medicale, precum şi numeroase trusturi adiţionale. Amprenta de carbon a NHS ajunge la peste 25mil. tone pe an şi se estimează o creştere a acesteia, cunoscut fiind faptul că pentru energie costurile cresc mai rapid decât inflaţia.

Tratarea apei

Alternativa la controlul legionellei prin temperaturi ridicate este tratamentul chimic al apei. Avantajul folosirii biocidelor este că, spre deosebire de apa fierbinte care este supusă disipării caldurii în zonele cu debit mic, dozajul de biocide este proporţional cu volumul de apă utilizat şi ramâne în sistem indiferent de debitul de apă.

Biocidele tratează de asemenea şi contaminantii organici care intră în clădire de la sursa principală de alimentare cu apă, o altă temere a administratorilor clădirilor. Contaminanţi ca humusul - materiile organice din sol - odată ce intră în sistem, favorizează bacteriile potenţial periculoase, cum este legionella, care prosperă într-un astfel de mediu.

Hipocloritul de sodiu, uzual denumit “clor”, este substanţa tradiţional folosită pentru tratarea apei contra legionellei, dar are şi mici dezavantaje: este uşor coroziv şi poate denatura gustul apei.
Există şi alte metode de tratare, care nu implică agenţi chimici, cum ar fi razele ultraviolete (UV), care pot distruge bacteriile din apa curgătoare. Dar razele UV nu se pot aplica în toate cazurile, mai precis nu pentru zone cu debit mic sau fără debit.

Tehnologiile cu oxidanţi

Chem-Aqua a dezvoltat o gamă de tehnologii oxidante dintre care puteţi alege, inclusiv tradiţionalele lichide, paste solide, tablete, pulveri şi granule.

Una dintre cele mai eficiente este cea cu dioxid de clor. De 8 ori mai eficientă decât cea cu clor, realizează acelaşi grad de distrugere a legionellei şi de eliminare a mâlurilor, la o concentraţie mult redusă. Un avantaj suplimentar: dioxidul de clor nu modifică gustul apei potabile – este unul din motivele pentru care în supermarketuri se spală fructele şi vegetalele cu apă dezinfectată cu dioxid de clor.

Bineînţeles, una dintre probleme este siguranţa, deoarece soluţia se prepară în locaţie, în generatorul de dioxid de clor. De aceea s-au dezvoltat noi forme sub care se livrează produsul: soluţii stabilizate şi tablete solide.

Strategie integrată

Rămâne faptul că legionella continuă să facă probleme în sistemele de apă. Regulamentele HSE caută să combată de multa vreme această problemă, astfel încât în prezent, în Europa, Marea Britanie este cea mai mare luptătoare contra legionellei. Companiile pot merge mai departe cu tratamentele contra legionellei, luând în considerare un proces holistic, de tratare chimică şi testare a apei, ţinând sub control strict evadarea legionellei în sistem.